Post-Brexit. UE declanșează patru noi proceduri de infringement împotriva Marii Britanii

Comisia Europeană susține că a lansat împotriva Marii Britanii patru noi proceduri de infringement, care pot duce la o sesizare a justiţiei europene, pentru nerespectarea dispoziţiilor vamale post-Brexit prevăzute în protocolul privind Irlanda de Nord. În total, executivul UE a declanşat şapte proceduri de acest tip împotriva guvernului de la Londra din cauza documentului nord-irlandez, sursă de tensiuni între UK şi Bruxelles.

UE sanționează Marea Britanie

„În pofida apelurilor repetate ale Parlamentului European, ale celor 27 de state membre şi ale Comisiei Europene de a aplica protocolul, guvernul britanic nu a făcut acest lucru”, a explicat CE.

Critici aduse guvernului de la Londra

În acest sens, instituția de la Bruxelles critică refuzul Regatului Unit de „a angaja o discuţie serioasă din luna februarie”, dar şi „trecerea proiectului de lege privind (revizuirea unilaterală a) protocolului privind Irlanda de Nord în Parlamentul britanic”. Deputaţii de la Londra au adoptat, la sfârşitul lunii iunie, în primă lectură, această revizuire unilaterală, considerată ilegală de blocul comunitar.

La ce se referă cele patru noi proceduri de infringement

Cele patru noi proceduri de infracţiune anunțate vineri, 22 iulie, se adaugă altor trei prezentate sau relansate în cadrul uneia dintre ele. Acestea pot duce la o acţiune în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi la constrângeri financiare. Noile nereguli se referă la nerespectarea obligaţiilor vamale şi a controlului mărfurilor care merg din Irlanda de Nord spre Anglia (ceea ce sporeşte, afirmă CE, riscul de contrabandă pe la frontiera nord-irlandeză), nerespectarea legislaţiei europene în ceea ce privește taxele pe alcool şi TVA-ul pentru comerţul online.

Comisia Europeană pune presiune pe Anglia

Regatul Unit al Marii Britanii are la dispoziţie două luni ca să răspundă scrisorilor Comisiei Europene şi să ia măsurile necesare protocolului. Acordul nord-irlandez a fost negociat între Londra şi Bruxelles în cadrul tratatului de divorţ, cu scopul de a răspunde problemei delicate a frontierei dintre Irlanda de Nord, care face parte din Regatul Unit, şi Republica Irlanda, membră UE.

Convenția a fost concepută astfel încât să răspundă unui dublu obiectiv: protejarea pieţei unice europene şi evitarea revenirii la o frontieră terestră care ar risca să fragilizeze pacea încheiată în 1998, între Londra, Dublin şi principalele forţe politice din Irlanda de Nord.

Protocolul nord-irlandez, sursă de tensiuni între UK şi Bruxelles

Pentru a rezolva această situație delicată, guvernul lui Boris Johnson a acceptat ca Irlanda de Nord să rămână de facto în cadrul pieţei unice europene, instaurând o frontieră vamală în Marea Irlandei cu restul Regatului Unit, având controale şi formalităţi vamale. Problema complică aprovizionarea şi nemulţumeşte profund comunitatea unionistă din Irlanda de Nord, pentru care locul provinciei în cadrul UK este ameninţat.

Cu toate acestea, protocolul nu a fost niciodată aplicat în totalitate, întrucât au fost prevăzute perioade de graţie privind controalele, apoi prelungite, asupra unor produse precum carnea necongelată sau medicamentele.

Ce riscă Anglia

În termenii post-Brexit, Comisia Europeană ar putea decide, sub formă de sancțiuni, să suspende aplicarea anumitor dispoziţii, cu riscul de a genera un profund diferend comercial cu Marea Britanie.